Cursuri de chitara

In lectia de astazi invatam alte lucruri noi. Vom introduce notiunea de acord "barre" cu acordul Si minor (Bm), vom invata restul numelor de note de pe corzile 5 si 6, vom invata un ritm de blues si un lick de final foarte popular si bineinteles cateva aplicatii in cantece cum ne-am obisnuit.

Alfabetul muzicii (partea a doua)

In lectia trecuta am invatat numele notelor de pe corzile 5 si 6 (poate ar fi bine sa le recapitulati). Acolo am invatat numele notelor de baza, insa au ramas cateva note intentionat nedenumite. Lectia de astazi va umple golul lasat acolo si astfel vom stii toate notele de care avem nevoie.

Astfel in lectia trecuta, invatasem notele din punctele desenate cu rosu. Astazi ne vom ocupa de celelalte puncte mai mici negre pe care nu le-am tratat. Introducem doi termeni noi:
- diez (sharp) cu simbolul #
- bemol (flat) cu simbolul b

Aceste semne de fapt altereaza notele la care sunt referite, astfel diez-ul ridica cu un semiton tonalitatea notei (in cazul chitarii se afla cu un fret mai la dreapta notei), iar bemol-ul coboara cu un semiton tonalitatea notei (in cazul chitarii se afla cu un fret mai la stanga notei).
Daca analizam diagrama din stanga observam ca fiecare nota are doua denumiri, o denumire formata dintr-o nota si un diez si o denumire formata dintr-o nota si un bemol dupa ea. Ca sa intelegm acest lucru vom lua ca exemplu nota de pe fret-ul al doilea al corzii Mi. Ea se afla la dreapta lui F deci F# sau la stanga lui G deci Gb. Practic o putem interpreta ca un "fa ridicat dar nu sol" si un "sol inmuiat dar nu fa" (ceva intre "fa" si "sol"). Deci pe viitor tineti minte ca cele doua denumiri se refera la aceiasi nota. Candva vom afla si teoria care sta in spatele acestei afirmatii si denumiri.
Acest principiu se aplica pentru absolut toate notele de pe fretboard care nu fusesera denumite pana acum in lectia trecuta.

Asadar:

F#=Gb
G#=Ab
A#=Bb
C#=Db
D#=Eb

Notele care au doar un semiton diferenta intre inaltimi (B - C si E - F) nu au diez si bemol intre ele. Practic desi nu se practica aceasta notatie B#=C, Cb=B, E#=F, Fb=E.

Mai retineti cum am spus si in lectiile trecute ca pe fretul 12 avem aceiasi nota cu coarda libera dar cu o octava mai sus. O octava reprezinta o diferenta de 12 semitonuri intre doua note (incepe sa capete sens nu?). Este bine sa memorati cateva pozitii ale notelor pe corzi si sa le determinati in functie de acestea pe celelalte. Practic in orice moment trebuie sa puteti stii pe de rost fiecare nota ce are in stanga doua pozitii si ce are in dreapta doua pozitii.

Ritm de blues in 12 masuri

Blues-ul in general este important de stiut de catre orice chitarist. Adesea se face o confuzie intre blues si muzica lenta dar prin blues-ul este un stil de muzica populara provenit din cantecele afro-americane. Este cea mai usoara forma prin care mai multi chitaristi pot sa improvizeze impreuna fara sa se fi vazut niciodata. Probabil ca acum nu vi se pare important, daca cantati de unii singuri dar pe viitor cand va veti intalni cu alti chitaristi aceste lucruri vor fi de mare folos. Ca idee, unul poate sa tina structura de acorduri si altii sa improvizeze lick-uri peste acea structura, iar apoi sa inverseze rolurile. Structura clasica a blues-ului este de 12 masuri. O masura reprezinta o secventa de mai multe batai de o anumita durata cunoscuta. In continuare vom studia structura blues-ului in cheia A. Nu va faceti deocamdata probleme cu ce inseamna o cheie. Ca o regula "babeasca" sa zicem ca o anumita cheie implica inceputul melodiei cu acel acord. In cazul nostru va incepe cu un acord A5. Deocamdata vom invata cea mai simpla structura, iar in lectiile urmatoare vom mai face mici floricele pe aceasta structura. Pentru a putea studia in continuare vom introduce treptat termenul de tabulatura.

Citirea tabulaturii

Ce este tabulatura? Majoritatea chitaristilor incep studiul chitarii fie ca autodidacti, fie cu ajutorul unui prieten cu cateva lectii, sau un profesor. De aceea de cele mai multe ori lucrurile se opresc aici si nu se intra prea adanc in studiul teoriei muzicale. Un pianist de exemplu, nu are de ales si trebuie sa stie sa citeasca rapid portative cu note. Intre chitaristi in schimb a aparut o notatie mult mai usor de inteles numita tabulatura. Evident chitaristii profesionisti trebuie sa stie sa citeasca si notele de portativ, dar toti incep prin invatarea tabulaturii si chiar pe viitor folosesc structura de note pe portativ in paralel pentru ca acea structura arata si ritmul melodiei. O tabulatura nu spune nimic despre ritm ci doar despre succesiunea sunetelor. Practic trebuie sa aveti o idee despre cantec pentru a canta.

Un tab este format din 6 linii orizontale, fiecare reprezentand o coarda a chitarii.

E---------------------------------

B---------5-----------------------

G---------------------------------

D---------------------------------

A---------------------------------

E---------------------------------

Pe aceste linii intalnim din loc in loc cifre. Ele reprezinta fret-ul care trebuie "apasat" pe coarda corespunzatoare liniei respective. De exemplu, in figura de mai sus vom apasa pe fretul 5 al corzii Si (Ce nota avem?).
Daca intalnim cifra zero inseamna ca acea coarda este ciupita libera.

Cum se citesc acordurile?
E---------0-----------------------
B---------0-----------------------
G---------1-----------------------
D---------2-----------------------
A---------2-----------------------
E---------0-----------------------
De exemplu in diagrama de mai sus avem reprezentat un Mi major (va amintiti da?). Asta ne arata faptul ca daca mai multe cifre se afla pe aceiasi coloana inseama ca acele corzi se ciupesc in acelasi timp. Uneori pentru usurinta in deasupra acordului gasim si numele acestuia pentru a fi mai usor de citit.
La acest moment atat avem nevoie pentru a putea citi exercitiul curent. In lectiile urmatoare o sa avansam si in studiul tabulaturii.

Sa revenim la blues
Un cantec clasic de blues are 12 masuri ca in diagrama:

A5A5A5A5

D5D5A5A5
E5E5A5E5
Dungile verticale duble inseamna in general atat in aceste diagrame cat si in tab-uri repetarea structurii dintre ele de doua ori.
Aceasta este schema de principiu a unui blues in A dar pentru a nu suna plictisitor fiecare element il vom canta putin "inflorit" astfel:
A5
---------------------------------
---------------------------------
---------------------------------
-----2-2-4- 4- 2-2-4-4-------
-----0-0-0-0- 0-0-0-0-------
---------------------------------

D5
---------------------------------

---------------------------------

------2-2-4- 4- 2-2-4-4------

------0-0-0-0- 0-0-0-0------

---------------------------------
---------------------------------
E5

---------------------------------
---------------------------------
---------------------------------
---------------------------------
------2-2-4- 4- 2-2-4-4------
------0-0-0-0- 0-0-0-0------
Pentru detalii despre cum trebuie cantate aceste structuri trebuie sa vizualizati filmuletul corespunzator.
Dupa ce ati invatat aceasta structura mai completam putin cu inca o complicatie. Ultima masura E5 o cantam astfel:
E5
----------------------------------

----------------------------------

--2-2-2- 2- 2-2-2-2-----------

--0-0-0-0- 0-0-0-0-----------
Acest lucru e o modalitate ascunsa de comunicare intre membrii trupei pentru a stii ca se reincepe masura de la capat.

Incheiere tipica de blues

Acum o sa invatam si o incheiere tipica pe care probabil ati mai auzit-o in special in live-uri cu diverse trupe.
A7
----------------------------------------3-----

----------------------------------------2-----

-----------------------------1-2-------2-----

--------------0-0-1-1-2-4------------2-----

---0-0-4-4---------------------------0-----

----------------------------------------------
Simplu si interesant nu?

Forma Si minor (Bm)

Acum o sa invatam ce inseamna un acord "barre". Tehnica "barre" reprezinta ceea ce am invatat acum doua lectii in legatura cu acordul F. Practic este vorba despre apasarea a doua sau mai multe corzi simultan cu acelasi deget al maini stangi (de obicei aratatorul). Forma Si minor arata astfel:

Desigur este vorba despre un acord dar o sa vedem de ce am numit-o forma mai intai. Cum se vede din diagrama degetul aratator este pus la efort barand toate primele 5 corzi, apoi va trebui sa puneti degetul inelar pe tasta 4 a corzii Re, urmat de degetul mic (il folosim si pe el pt prima oara) pe tasta 4 a corzii Sol si in fine degetul mijlociu pe tasta 3 a corzii Si. Acum ar trebui sa avem grija ca fiecare coarda ciupita sa sune clar. Daca nu suna clar corectati pozitia. Atentie coarda Mi gros nu va trebui ciupita. De asemenea este mai usor daca degetul aratator il veti roti putin astfel incat regiunea dintre el si degetul mare sa faca contact mai mare cu corzile. Mai clar o sa fie in filmulet.
Acum sa vedem de ce am denumit-o "forma". Aceasta structura poate fi mutata pe gatul chitarii si atunci acordul pe care il formeaza poarta alta denumire. Nota care da numele acordului se numeste nota de radacina (root note) si in cazul acestei forme este nota de pe coarda La. Astfel pe tasta 2 a corzii La avem un Si deci iata Si minor. Daca ne deplasam pe gatul chitarii mai la dreapta cu o tasta am obtine un Do minor, si asa mai departe. Iata un alt motiv pentru care este importanta cunoasterea pozitiilor notelor pe gatul chitarii: ele ne ajuta sa formam acorduri pe intreaga chitara. In lectiile urmatoare vom invata si alte forme care se pot misca pe gatul chitarii deci fiti pregatiti.

Gama de blues
Poate va mai amintiti ca in lectia 3 am inceput studiul unei game de blues. Astazi revenim din nou la ea si mai invatam cate ceva.

Daca va e greu sa o memorati, observati atunci ca primul deget tot timpul va sta pe acelasi fret indiferent de coarda pe care suntem. De asemenea daca tot am invatat notele acum vom stii si cum sa denumim aceste game. Prima nota din gama de blues da si numele gamei. Astfel daca am porni aceasta forma de la tasta 5 a corzii Mi inseamna ca executam gama La blues. Daca am porni de la tasta 8 a corzii Mi inseamna ca executam gama Do blues. Trebuie repetate si aceste exercitii daca pe viitor veti dori sa executati solo-uri. Practic totul consta in alegerea de insiruiri de note din gama potrivita fiecarei melodii si ciupirea acestora. Foarte multe melodii rock sau metal au in solo-uri gama de blues chiar daca stilul muzical nu este neaparat blues.

Lectia 5.1 - Numele notelor pe corzile Mi si La

Lectia 5.2 - Ritm de blues

Lectia 5.3 - Acordul Si Minor

Lectia 5.4 - Gama de blues

Lectia 5.5 - Cantece 1

Lectia 5.6 - Cantece 2

Legaturi utile curs
Vita de vie - Liber
Proconsul - Cerul
Directia 5 - Am nevoie de tine

Eagles - Hotel California

In lectia de astazi vom invata un tip nou de acorduri. Ne vom aventura mai larg pe gatul chitarii. Vom invata numele notelor de pe corzile 6 si 5 (Mi si La). De asemenea ne asteapta inca un nou ritm de mana dreapta si bineinteles cateva aplicatii ale celor prezentate in cateva cantecele.

Alfabetul muzicii

Acordurile studiate pana acum au avut aplicatie numai pe primele 3 fret-uri ale chitarii. Dupa cum cu siguranta ati observat orice chitara are mult mai multe fret-uri. Probabil ca orice chitara are cel putin 19 fret-uri. Nu exista un standard in acest lucru. Cu cat o chitara are mai multe fret-uri cu atat permite executarea mai multor acorduri. Noi pana acum practic folosind numai primele 3 fret-uri va dati seama cat de mult am lasat la o parte din restul instrumentului.

Alfabetul muzical dupa cum stim din lectiile trecute are 7 litere(note): A, B, C, D, E, F, G.

Fiecare sunet este mai inalt decat cel aflat inaintea sa. Daca va intrebati ce urmeaza dupa G, ei bine urmeaza aceiasi succesiune de la A la G dar la alte inaltimi (pitch). Intre fiecare dintre aceste sunete exista o diferenta de inaltime. Aceasta diferenta de inaltime se masoara in semitonuri. Ce trebuie sa retineti cand vine vorba de aceste semitonuri este ca intre toate notele consecutive exista aceiasi diferenta de inaltime de 2 semitonuri cu exceptia notelor B-C si E-F intre acestea fiind doar un semiton. Veti mai auzi des folosit termenul de ton. Un ton este egal cu 2 semitonuri. Chitara respecta si ea aceasta regula. Astfel, fiecare fret reprezinta un semiton. Astfel intre majoritatea notelor de pe gatul chitarii avem un spatiu de un fret cu exceptia notelor B-C si E-F care se afla consecutiv (un singur semiton).

In imaginea alaturata vedem ordinea notelor pe corzile 6 si 5. Astfel coarda 6 dupa cum stim are nota E. Urmatoarea nota se afla la un semiton distanta deci la un fret. Daca acum am fost practic pe fretul zero (coarda deschisa) inseama ca F se afla pe fretul 1. Mai departe, G se afla la 2 semitonuri deci la 2 freturi distanta, asadar pe fretul 3. La fel pentru A mai urcam 2 freturi si ajungem la fretul 5. Mai urcam 2 freturi si ajungem la B. Intre B si C avem un singur semiton deci sunt consecutive (fretul 8). Apoi la fretul 10 avem D si la fretul 12 avem din nou E. O regula de tinut minte este ca la coarda deschisa si la fretul 12 avem aceiasi nota dar la o diferenta de o octava (adica 7 note sau 12 semitonuri) indiferent de coarda pe care ne aflam. Acum incercati singuri pentru coarda 5. Ce este de retinut este faptul ca nota A de pe coarda 5 are de fapt aceiasi inaltime ca nota A de pe coarda 6 (mai tineti minte? asa am acordat chitara). Incep sa se lege lucrurile incet, incet. Incercati sa numiti notele pentru coarda 5 fara sa va uitati pe diagrama. Bineinteles ca nu e suficient sa stim denumirile notelor de pe corzile 6 si 5 ci sa le memoram astfel incat in orice moment sa regasim o nota de care avem nevoie. Dar asta in viitor odata cu experienta. In lectia urmatoare vom denumi si notele din freturile de care nu ne-am atins astazi si astfel vom avea vocabularul complet al corzilor 6 si 5.

Acorduri Power

Pentru a invata acordurile power este nevoie sa stim destul de bine notele de pe primele doua corzi, vom vedea imediat de ce. Acordurile power au aparut odata cu cresterea in popularitate a rock-and-roll-ului si a blues-ului dar odata cu aparitia curentului grunge au aparut formatii care foloseau exclusiv aceste acorduri "uitand" de acordurile traditionale. Aceste acorduri sunt deplasabile in sensul ca o aceiasi forma o putem folosi in diferite zone ale gatului chitarii acordul schimbandu-si denumirea dar pastrandu-si forma. Acordurile power contin 3 sunete diferite:radacina, o nota cu 5 semitonuri mai inalta si din nou radacina dar cu o octava mai sus. Astfel ca si notatie le putem regasi in forma C5 (unde C poarta numele de radacina). Daca o sa incercati sa cantati aceste acorduri veti vedea ca se potrivesc mai mult cu muzica rock de chitara electrica si mai putin cu folk-ul acustic.

Acorduri Power pe coarda 6

Aceasta este forma de care vorbeam mai devreme. Observati ca nu folosim primele 3 corzi marcate cu x. Daca le ciupiti din greseala acordul nu va mai suna la fel de bine. De asemenea observam ca nota de pe coarda 6 este incercuita cu rosu pentru a arata ca ea este radacina acordului. Asta inseamna ca nota respectiva da numele acordului. Astfel daca radacina ar fi pe fretul 5 coarda 6 acordul va fi A5. Daca am fi la fret-ul 8 acordul ar fi C5. Din acest motiv este importanta cunoasterea denumirilor notelor de pe coarda a 6-a. Ca si degete este recomandata folosirea indexului pentru radacina si a inelarului si degetului mic pentru celelalte 2 note. Este bine ca atunci cand ciupim corzile cu ajutorul penei de preferat sa le atingem in mod egal ca si putere pentru a suna bine.

Acorduri Power pe coarda 5

Aceiasi forma daca o mutam cu o coarda mai jos obtinem acordurile power cu radacina pe coarda 5. Atentie coarda 6 nu trebuie sa sune. Daca atingeti usor cu varful indexului aceasta coarda obtineti chiar acest efect de oprire a sunetului. Ca si denumire avem aceiasi regula. Daca suntem la fretul 5 vom avea un acord D5. Daca suntem la fretul 8 vom avea un acord F5.

Nu uitati de cel mai greu acord de pana acum F. Exersati-l zilnic pana incepe sa sune bine ca si celelalte.

Tehnici de mana dreapta

Vom mai face o

varianta a ritmului de data trecuta in forma din imagine.

Astfel renuntam si la bataia in sus de pe timpul 4. Cu siguranta vi se va parea mai usor acest ritm decat celelalte datorita acestei pauze care va permite sa schimbati acordurile in aceasta pauza.

Incepeti sa il cantati la un ritm lent ca de obicei dupa care mariti ritmul. Un alt sfat ar fi sa incercati sa retineti ritmul mental, sa stiti foarte bine la ce vreti sa ajungeti si apoi sa faceti executia. Odata cu trecerea timpului o sa capatati si capacitatea inversa de a asculta un ritm si a il transpune imediat pe chitara. Evident pasul urmator este sa deduceti si acordurile dar asta vine mult mai greu in timp.